N-am crezut vreodată ca ma voi putea îndrăgosti atât de brusc si de neaşteptat,intr-o singura seară.Dar privirea ta atât de blândă,zâmbetul tău,ameţeala atât de plăcută cauzată de alcool,mi-au intensificat senzaţia de euforie,transformându-mi noaptea intr-una dintre cele mai frumoase din viaţa mea.
A trecut ceva timp de când nu am vorbit.Am avut plăcerea să te vad zilele trecute,însă nu şi curajul să-ţi pot spune vreun cuvânt.N-am putut nici măcar zâmbi,şi te-am lăsat să treci pe lângă mine,fără ca nici unul din noi să priveasca înapoi,exact ca doi străini.
Şi totuşi,a fost doar un moment,o noapte si nimic mai mult. Probabil ca eu sunt de vină,obiceiul meu de a mă ataşa mult prea repede de orice persoană care apare in viaţa mea îşi face simţită prezenţa.
A trecut ceva timp iar imaginea ta incă persistă în mintea mea obosită.Intervalul de timp in care nu vorbim pare infernal de lung;Zilele in care te plimbi prin mintea mea sunt ani,iar minutele petrecute in faţa calculatorului,asteptând să te văd online par zile.Nici măcar nu ştiu de ce astept asta,ştiu că nu am curajul sa îţi scriu,şi ştiu de asemenea că nici tu nu o vei face.Totuşi,rămân in aşteptarea unui miracol deşi nu văd care ar putea fii acela.Sunt actorul nostalgic pierdut in propriile mele filme,unde niciodată nu există happy-end.
Aş vrea parcă să te uit,dar e atât de dificil încât pare imposibil.Îţi văd imaginea întipărită pe retina mea de fiecare dată când privesc in oglindă.E plăcut,şi totuşi bizar să văd cum totul in jurul meu se schimbă,şi fiecare lucru îţi seamănă şi îmi aminteşte de tine.E o stare ciudată,sunt confuz,şi oricât aş încerca să realizez ce se întâmplă cu mine nu izbutesc.Simt o nevoie disperată de afecţiune dar nu o pot accepta din partea nimănui atâta timp cât persoana respectivă nu eşti tu.Ai reuşit ceea ce nu a reuşit timpul;m-ai schimbat.Mi-aş dori sa fii aici,să mă îmbrăţişezi şi să îmi spui că va fi bine. Defapt,nu cred ca aş avea nevoie să.mi spui vreun cuvânt,simpla ta prezenţă ar fii de ajuns pentru a-mi aşterne zâmbetul pe faţa şi ar eclipsa orice altceva.
Probabil că zâmbesc doar in somn,în momentele în care dorinţele mele prind viaţă şi visez la o idilă perfectă,la o eternitate petrecută alături de tine.M-aş bucura sa ştiu că te gândeşti la mine ocazional,chiar şi involuntar.Până atunci însă...rămân aşteptând.
